In actualul context economic generat de pandemia COVID-19, foarte multe companii au intrat in insolventa din cauza imposibilitatii de a-si mai plati datoriile. Aceste datorii, bineinteles, sunt creantele altor companii (ex. banci, furnizori), ale statului (pentru plata taxelor si impozitelor) sau chiar ale unor persoane fizice (ex. angajati).
Procedura insolventei beneficiaza de o reglementare complexa, lucru foarte firesc daca ne gandim la consecintele intrarii in insolventa a unei companii. Astfel de evenimente creeaza o reactie in lant, afectand bunastarea altor companii si, implicit, a multor angajati si a familiilor acestora.
Conform legii, insolventa reprezinta starea patrimoniului debitorului caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile. Astfel, daca debitorul nu isi plateste datoria fata de creditor dupa 60 de zile de la scadenta acesteia, se instituie o prezumtie relativa de insolventa a debitorului, pe care acesta o va putea rasturna in baza unor probe.
De asemenea, insolventa este considerata iminenta in situatia in care se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, din fondurile banesti disponibile la data scadentei, determinand necesitatea de recuperare creante pe calea procedurii insolventei.
Pentru declansarea acestei proceduri, este necesara formularea unei cereri la tribunalul in a carui circumscriptie se afla sediul debitorului, fie de catre debitor, fie de catre dumneavoastra ori alt creditor.
Cererea va fi solutionata de catre un judecator-sindic care va emite o incheiere de deschidere a procedurii insolventei. Prin intermediul acestei incheieri, judecatorul-sindic dispune administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar sa ii notifice pe creditori cu privire la deschiderea procedurii insolventei in vederea declansarii procesului de recuperare creante.
In aceasta incheiere sunt prevazute termenele-limita de care dispun creditorii pentru:
De asemenea, prin aceasta incheiere, veti fi informat, alaturi de ceilalti creditori, si cu privire la locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor.
Aceasta adunare are atributii decizionale cu privire la soarta debitorului si cu privire la modul de recuperare creante.
Aceste atributii sunt exercitate prin vot, fiecare creditor avand drepturi de vot in functie de cauze de preferinta, de tipul de personalitate juridica a creditorilor (de drept public ori de drept privat), precum si de valoarea creantelor.
Este foarte probabil ca dumneavoastra nu sunteti singurul creditor al companiei aflate in insolventa. Alte companii (ex. furnizori, prestatori de servicii), statul si angajatii sunt inscrisi, de asemenea, la masa credala – toalitatea creantelor asupra debitorului.
De aceea, legea a stabilit o ordine in care vor fi platite creantele acestor categorii creditori pentru recuperare creante.
Ca regula, mai intai vor fi platite creantele garantate, aspect foarte firesc, dat fiind ca acesta este rolul garantiilor – asigurarea indestularii creditorului in favoarea caruia au fost constituite.
Dupa creantele garantate, urmeaza la plata creantele negarantate (chirografare). Primele creante negarantate ce vor fi platite constau in taxele, timberele si orice alte cheltuieli aferente procedurii insolventei, inclusiv pentru conservarea si administrarea bunurilor debitorului, pentru continuarea activitatii sale, precum si pentru persoanele de specialitate angajate cu ocazia declansarii procedurii insolventei, respectiv administratorul judiciar si lichidatorul judiciar.
Dupa aceea, in ordinea de recuperare creante urmeaza creantele provenind din finantari acordate pentru continuarea activitatii debitorului, creantele izvorate din raporturi de munca (asadar, salariile angajatilor si altele asemenea), creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, creantele bugetare (respectiv datoriile la bugetul de stat, precum taxele si impozitele).
Urmează creantele reprezentand sume datorate unor terti in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice menite sa asigure mijloace de existenta, creante reprezentand sume stabilite de judecatorul-sindic (judecatorul in materie de insolventa) pentru intretinerea debitorului (daca este persoana fizica) si a familiei sale, creantele reprezentate de credite bancare, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, alte creante negarantate si, in cele din urma, creantele izvorate din acte cu titlu gratuit (ex. din donatii).
Dupa definitivarea tabelului creantelor si efectuarea altor masuri specifice, va incepe lichidarea activelor debitorului de catre lichidatorul judiciar, sub controlul judecatorului-sindic, in vederea finalizarii procedurilor de recuperare creante. Practic, activele debitorului vor fi scoase la vanzare, in bloc sau individual, prin licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, in urma aprobarii de catre adunarea creditorilor.
Sumele rezultate in urma lichidarii vor fi ulterior distribuite creditorilor conform ordinii prezentate anterior pentru recuperari creante.
Dupa cum vedeti, procedura insolventei este destul de complexa. De aceea, va punem la dispozitie intreaga noastra experienta dobandita in urma reprezentarii clientilor nostri in cadrul a zeci de proceduri de insolventa, pentru a va asigura recuperarea integrala a creantelor.